Treceți la conținutul principal

Stefan cel Mare... si Sfant?!

Partea I

Cu mai bine de cinci sute de ani in urma unul dintre cele mai importante drumuri comerciale ale Europei, "drumul mirodeniilor" trecea prin Moldova, iar Stefan cel Mare a fost primul care a inteles importanta aceastui mare avantaj si l-a exploatat in folosul sau. Comertul a fost unul dintre principalele lui ratiuni de stat pentru care a purtat razboaie, a incheiat aliante si chiar si-a ales miresele.
In mod paradoxal, inainte de a avea o gandire militara, voievodul moldovean a avut o gandire economica deosebit de practica si eficienta. Cum a reusit Stefan, in acele timpuri dure, necrutatoare si in acelasi timp nesigure, sa-si faca loc lui si Moldovei pe harta si-n cartile Europei mijlocului de sec. XV? Cineva a spus mai demult ca omenirea inainteaza cand indivizi ca Napoleon incearca sa-si faca loc prin lume. Ceea ce imi aminteste de ce Napoleon insusi a spus: "ca sa cuceresti lumea, ai nevoie de trei lucruri: bani, bani, bani."
Stefan III, al Bogdanestilor sau Musatinul, a venit la domnie in 1457, intr-o Moldova dezordonata si dezbinata, in pragul pierderii identitatii, intr-o Moldova pe care a asezat-o din temelii.
Europa celei de-a doua jumatati a sec. XV incerca sa-si revina dupa socul caderii Constantinopolelui. Pericolul otoman crestea vertiginos. Populatia continentului se confrunta cu valuri de foamete, datorita cresterii demografice, a deplasarilor de populatii si a razboaielor, dar si cu un val de frig - asa numita "mica glaciatiune". Ca urmare a crescut cererea de alimente - grane, peste, sare, vin - dar si alte produse precum pieile, blanurile, lana, etc. intensificandu-se comertul.
Drumurile erau lungi, transportul depindea de viteza si rezistenta cailor sau magarilor iar posibilitatile de conservare a alimentelor erau foarte scazute. A crescut astfel consumul de sare, dar si de mirodenii care se foloseau atat pentru a da gust mancarii, cat si pentru a estompa izul de alterat, pentru ca deseori carnea se consuma si asa. Avem de-a face cu o Europa tot mai carnivora care incepe sa lanseze "trenduri" vestimentare: se poarta blanuri, postavuri grele, catifeluri si bumbac. Drumurile comerciale care legau Marea Neagra de Europa Centrala s-au deschis la sfarsitul secolului XIII, dupa ce cruciatii au pierdut controlul asupra Mediteranei Orientale, iar mongolii (tatarii) si-au intins imperiul de la Pacific pana la Carpatii Orientali. Marea Neagra a devenit astfel principala cale prin care se putea face legatura cu Orientul.
In aceste conditii, pentru Stefan devine evidenta nevoia de a controla caile comerciale. Va face totul, va fi necrutator pana si cu cei de aceeasi credinta. Asa cum vom vedea impreuna in partile urmatoare, va da dovada de cruzime mai mare chiar si decat ruda si contemporanul sau, Vlad Tepes..

Va astept cu sugestii, comentarii si pareri. Nu putem sa depasim momente grele din prezentul cenusiu daca nu putem sa intelegem si mai ales sa acceptam propriul trecut fara patima. Cine nu invata din istorie, in secolul XXI, poate nu mai e condamnat sa o repete, dar cu siguranta nu va progresa.

Comentarii

Întrebări de milioane. De milioane de euro. a spus…
După cum bine ştiţi, o fundaţie particulară condusă de arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înalt PreaSfinţia Sa Pimen, este pe punctul de a primi în proprietate 166.000 de hectare de pădure. Dacă nu se va întîmpla o minune, în curînd, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei va începe să-şi bage topoarele în copacii de pe aproximativ o treime din terenurile împădurite ale judeţului Suceava. Nişte calcule simple şi făcute la repezeală arată că din exploatarea pădurii, anual, s-ar putea cîştiga cam 40 de milioane de euro. Cu banii ăştia s-ar putea plăti sute de mii de pensii ori sute de mii de salarii pentru bugetari. Apoi, mai trebuie luaţi în calcul angajaţii Direcţiei Silvice Suceava care, după transferul importantei suprafeţe de pădure, vor fi daţi afară din serviciu, iar Statul Român va fi obligat să le plătească şomajul. Fondul Bisericesc susţine că banii obţinuţi din tăierea copacilor vor fi folosiţi pentru îngrijirea lăcaşurilor de cult şi pentru acţiuni caritabile. Însă, a făcut aşa ceva Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor pe vremea Guvernului Năstase, atunci cînd a primit de pomană, pentru cîteva luni, 90.000 de hectare de pădure? Care dintre instituţiile Statului vor avea curajul să verifice activitatea Fondului? Tot alea care n-au avut curajul să verifice activitatea Arhiepiscopiei în perioada în care era stăpînă pe 90.000 de hectare de pădure? Bineînţeles că tot alea. Ce face Arhiepiscopia cu cele 16.500 de hectare de pădure pe care le exploatează de cîţiva ani de zile? Dumnezeu ştie. Cum s-au cheltuit banii primiţi de lăcaşurile de cult de la bugetul central, bugetul Consiliului Judeţean şi bugetele consiliilor locale de-a lungul anilor? Tot Dumnezeu ştie. Presupunînd că 166.000 de hectare de pădure vor intra în proprietatea fundaţiei particulare condusă de Pimen Suceveanul, din banii obţinuţi se vor plăti şi salariile feţelor bisericeşti sau acestea vor fi asigurate tot de către Statul Român? Vai, dar ce tupeu am! Cum pot să mă întreb aşa ceva? Chiar nu mai am pic de ruşine? Chiar sînt ateu sau, mai rău, pocăit? Recunosc: am greşit. Îmi cer scuze.

http://www.radiotop.ro/intrebari-de-milioane-de-milioane-de-euro/
Sunt doar... a spus…
Biserica Ortodoxa Romana este incredibil de bogata. E un fapt public si nu mai are nevoie de nicio demonstratie. Si, cum preasfintiile lor sunt tot oameni, nu-i asa, au apucaturi lumesti. Ban la ban trage.
Presupun ca fundatia respectiva se va ingriji ca si la urmatoarele alegeri, parintii slujitori sa predice corespunzator enoriasilor din altar.
Intrebarea care se pune, este alta: o fi plata anticipata, sau retroactiva?
Cat despre salarii, si banii de la buget, nu iti ramane decat sa vorbesti cu duhovnicul tau, sa faci canon si sa crezi. Domnul e milostiv si te va ierta, fratele meu..

Multumesc pentru comentariu, o sa studiez la randul meu problema.