luni, 25 ianuarie 2010

Agora II

Impresionant. Rachel Weisz e exceptionala.
Nu-mi gasesc cuvintele. In ultimii ani niciun film nu a reusit sa atinga o coarda sensibila a constiintei mele in acelasi mod in care a facut-o Agora. Si asta in conditiile in care povestea Hypatiei imi este familiara. Daca religiosii care sustin ca nu sunt urmasii acelor crestini din vechime, crestini care au facut dogma si regulile pe care ei le venereaza in secolul XXI (episcopul Chiril a devenit sfant, apropo), daca credinciosii de azi ar avea un dram de onestitate, ar merge sa vada filmul. Le-ar largi orizonturile. Si ar tacea cuprinsi de rusine. Pentru ca se intituleaza crestini si venereaza niste criminali de cea mai joasa speta, care au ucis ori de cate ori au avut ocazia, inabusind timp de milenii cel mai intalator sentiment uman: setea de cunoastere .

Niciun comentariu: