Treceți la conținutul principal

Nu avem modele

Dupa cum aminteam in postarea Putina Istorie, poporul roman a avut parte de un trecut in care nedreptatea trona, si sclavia era ridicata la rang de virtute. Generatia de la 1848, in frunte cu Nicolae Balcescu, a trebuit sa inventeze un trecut glorios oamenilor care isi duceau zilele pe aceste pamanturi pentru a putea facilita insasi aparitia, in ultima instanta, a poporului roman.
In conditiile in care, pe batranul continent incepuse cristalizarea conceputului de natiune, oamenii acestia, animati de niste idealuri generoase, fara indoiala, au fost nevoiti sa creeze de nicaieri niste modele demne de urmat, niste repere din trecut, care sa ofere substanta acestei idei.
Asa a fost glorificat Stefan III, care dintr-un criminal si betiv notoriu ajunge “cel Mare”. Faptul ca-i placeau mult femeile, desi il face pe undeva mai uman, nu ii rascumpara pacatele. Nu sterge nici crimele arbitrare, nici faptul ca a ars Braila, nici atat de multe altele.
In acelasi mod, am dezvoltat un adevarat fetisism pentru Vlad III, si pentru justitia sa “proverbiala”. Cand aud cate un interlocutor cum ii invoca memoria cu admiratie, nu ma apuca decat un sentiment de disperare fata de pervertirea adevarului istoric la care suntem atat martori cat si complici prin inactiune.
Mentalitatea si worldview-ul popular e unul de-a dreptul oriental. Suntem atrasi de personaje demne de dispret, de criminali care pot sta cu cinste alaturi de Ivan cel Groaznic.
Ca veni vorba de tarul autoritar pe care in regreta tot mai des slavii de la rasarit, exact ca si in mentalul colectiv rusesc, si noi suntem fascinati de arhetipul liderului puternic, discretionar, care stie el bine ce e de facut, care baga pumnul in gura opozantilor si isi impune vointa. Pe fondul unei reinvieri a conceptelor fascistoide, astept cu interes pe plaiurile mioritice, glorificarea (care e deja in voga in spatiul online) a altor criminali notorii.
Nulitati precum Dan Puric aduc osanale unui grup indoielnic pe care il intituleaza pompos “sfintii inchisorilor”, frustrati in camasi verzi povestesc cu piosenie despre viata plina de “virtuti” a lui Ion Antonescu. Abunda teoriile conspiratiilor iudeo-masonice, iar noi privim fericiti spre viitorul luminos al patriei. Doar astea ne sunt modelele

Comentarii