Victor Ciutacu spune foarte bine:
"Două industrii sunt în creştere într-o Românie răvăşită de criză. Pupatul moaştelor (plus aferenţii vindecători din pachetul extins de misticism) şi cea a aspirantelor la statutul de prostituată de lux, care te legitimează în societate (aşa-numitele asistente tv). Pe măsură ce sărăcia muşcă mai rău din români, poporul suveran îngroaşă rândurile compacte care mărşăluiesc încolonate spre Casa Domnului, în aşteptarea proniei cereşti. Doamne-Doamne pare, dacă asculţi bigoţii care defulează pe tv din mijlocul cozilor la apă sfinţită, soluţia tuturor nenorocirilor. Te scapă de beteşuguri, scoate (evident, prin intermediarii în sutane) dracii din posedaţii turbulenţi, ţi-aduce nevasta cam curvă înapoi acasă, îţi bagă copilul la facultate etc. E o revărsare publică de bigotism declarativ de-ţi întoarce stomacul pe dos.
Aspirantele la titularizarea în paturile bogaţilor, pripăşite în număr tot mai mare prin televiziuni în căutarea bogatului dornic de-o căsnicie glamour ori a tarifului premium, devenite personaje de tabloide (sau reviste colorate), sunt şi ele, dacă stai să le asculţi, extrem de credincioase. Bat, cu ipocrizie, nişte cruci călugăreşti şi recită, în triunghiul club de noapte – studio tv – saltea, platitudini religioase de ţi se încreţeşte carnea pe tine. După Revoluţie, pas cu pas, pe măsură ce-au trecut anii, România a dat într-o bisericeală contagioasă. E de bon ton să de duci duminica la slujbă şi să socializezi cu lumea bună, nu te mai poţi întoarce-n drum dacă n-ai duhovnic de folosinţă (cvasi)exclusivă, pereţii trebuie să geamă de icoane. Dacă românii ar fi fost atât de pioşi, ar fi încercat să reziste dictaturii comuniste (şi) prin biserică. Dar, poate şi din cauza pactizării vinovate a Clerului cu regimul, n-au făcut-o. Aşa că expunerea ostentativă în galantarul cu smerenie e doar un alt fel de curvăsăreală. Cu nimic superioară acţiunii diverselor sex-simboluri şi bombe."
"Două industrii sunt în creştere într-o Românie răvăşită de criză. Pupatul moaştelor (plus aferenţii vindecători din pachetul extins de misticism) şi cea a aspirantelor la statutul de prostituată de lux, care te legitimează în societate (aşa-numitele asistente tv). Pe măsură ce sărăcia muşcă mai rău din români, poporul suveran îngroaşă rândurile compacte care mărşăluiesc încolonate spre Casa Domnului, în aşteptarea proniei cereşti. Doamne-Doamne pare, dacă asculţi bigoţii care defulează pe tv din mijlocul cozilor la apă sfinţită, soluţia tuturor nenorocirilor. Te scapă de beteşuguri, scoate (evident, prin intermediarii în sutane) dracii din posedaţii turbulenţi, ţi-aduce nevasta cam curvă înapoi acasă, îţi bagă copilul la facultate etc. E o revărsare publică de bigotism declarativ de-ţi întoarce stomacul pe dos.
Aspirantele la titularizarea în paturile bogaţilor, pripăşite în număr tot mai mare prin televiziuni în căutarea bogatului dornic de-o căsnicie glamour ori a tarifului premium, devenite personaje de tabloide (sau reviste colorate), sunt şi ele, dacă stai să le asculţi, extrem de credincioase. Bat, cu ipocrizie, nişte cruci călugăreşti şi recită, în triunghiul club de noapte – studio tv – saltea, platitudini religioase de ţi se încreţeşte carnea pe tine. După Revoluţie, pas cu pas, pe măsură ce-au trecut anii, România a dat într-o bisericeală contagioasă. E de bon ton să de duci duminica la slujbă şi să socializezi cu lumea bună, nu te mai poţi întoarce-n drum dacă n-ai duhovnic de folosinţă (cvasi)exclusivă, pereţii trebuie să geamă de icoane. Dacă românii ar fi fost atât de pioşi, ar fi încercat să reziste dictaturii comuniste (şi) prin biserică. Dar, poate şi din cauza pactizării vinovate a Clerului cu regimul, n-au făcut-o. Aşa că expunerea ostentativă în galantarul cu smerenie e doar un alt fel de curvăsăreală. Cu nimic superioară acţiunii diverselor sex-simboluri şi bombe."
Comentarii