Individualism

Peste tot, drept-credincinciosii acuza ca suntem individualisti, ca actiunile noastre sunt manate de egoism marunt, ca ne indepartam de "spiritul poporului roman".
Si ce daca? Notiunea aceasta de a "lupta pentru idealuri inalte" vine dintr-un tribalism demn de vremuri demult apuse.

Fragmente dintr-o postare veche de la TLP, care merita citita in intregime.
Conceptul individului nu trebuie niciodată pierdut din vedere în favoarea idealului colectivului - credinţa că membrii colectivului (naţiunea, în acest caz) sunt pioni anonimi dedicaţi deservirii întregului.
Există două viziuni asupra structurii societăţii. Există viziunea colectivă, care crează în mod fals imaginea agregaţiilor de tipologii ideale şi presupune că toţi membrii sunt instanţe ale acelei tipologii. Apoi este viziunea individualistă, care vede doar individul şi nu încearcă să creeze nicio agregaţie.
In gândirea noastră de de zi cu zi, mulţi presupunem că fiecare ţară are anumite atribute ce se "moştenesc" tuturor locuitorilor - există români, unguri, nemţi şi aşa mai departe. E mult mai uşor pentru creier să îşi imagineze lumea astfel, plină de agenţi uniformi ce acţionează previzibil, iar pentru fiecare avem anumite atitudini şi acţiuni predefinite (scriptate), ca o înregistrare; când ne confruntăm cu aceştia pur şi simplu dăm Play.

În această viziune, cetăţeanul A al ţării X nu-i altceva decăt o instanţă a tipologiei-ideale. Imediat pretindem a ştii totul despre A din simplul fapt că A este cetăţean al X. Neamţul "e" punctual, ungurul "e" curat, englezul "e" sobru. Stereotipurile acestea sunt supra-simplificări periculoase, cum vom vedea.
Personalizarea ţărilor ca şi cum ar fi indivizi conştienţi cu forţă şi voinţă proprie e un fenomen similar.
Presupunem că începem de la generalizarea ţară, România.

Conform teoriei agregatului, românii sunt puturoşi, laşi, leneşi, etc.
Totuşi, idealul de ţară poate fi particularizat: Moldova, Muntenia, Oltenia, Ardeal, etc.
Conform teoriei agregatului, Ardelenii nu se grăbesc, Moldovencele sunt mereu în călduri, iar Oltenii sunt ţărani proşti cu iz de bălegar.
Sistemul militarist al ierarhiei este idealul viziunii comunitare. Ordinele vin de sus şi trebuie întotdeauna respectate, iar individul e o componentă dispensabilă a colectivului.


În modelul ideal al religiei organizate, toată autoritatea vine de la Dumnezeu, e transmisă Fiului care o dă ierarhiei bisericii, care la rândul ei o dă bărbatului ce se foloseşte de femeie pentru a introduce copiii în mentalitatea colectivă.
Aşa apare şi apărarea Nuremberg: "doar respectam ordinele".
- Religiosul fundamentalist nu e homofob, intolerant, misogin, şi nu doreşte ca cei de alte religii să se ducă în iad sau să moară în războaie sfinte. Asta e voia Domnului!
- Ultranaţionalistul nu e şovin, xenofob, rasist, antisemit şi nu doreşte moarte ungurilor. Asta e o datorie sfântă faţă de toţi strămoşii care au murit pentru cruce şi pentru binele neamului românesc.
Atrocităţile comunismului au fost justificate în acelaşi mod: distrugerea proprietăţii private, desfiinţarea libertăţilor personale, totul s-a făcut în numele clasei muncitoare, spre binele Republicii România sau a Uniunii Sovietice. Disidenţii nu erau oameni, erau duşmani ai poporului.

Raţionalizarea atitudinilor bolnave pe baza invocării colectivului e doar o altă invenţie a creierului uman pentru a se minţi pe sine, şi nu e demnă de respect sau înţelegere.
Orice grup care preţuieşte binele colectiv înaintea drepturilor individului va tinde să le reducă pe acestea din urmă în numele celor dintâi.
Susţin în continuare ca oamenii în carne şi oase trebuie să se vadă şi să fie mai mult decât simple muncitoare ce trudesc pentru binele stupului.
Grupurile trebuie să înceapă şi să se sfârşească la acordul conştient, informat şi voluntar al fiecărui individ de a participa în scopul atingerii unui ţel mai înalt.